Fibrilația atrială este una dintre cele mai frecvente aritmii cardiace, adică tulburări ale ritmului inimii. În loc să bată într-un ritm regulat, atriile (camerele superioare ale inimii) încep să ”pompeze” haotic și rapid. Această activitate electrică dezordonată poate avea consecințe serioase asupra sănătății, iar una dintre cele mai grave este creșterea riscului de accident vascular cerebral (AVC).

Cauzele care duc la apariția fibrilației atriale sunt multiple. Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, tensiunea arterială crescută poate deteriora inima și poate favoriza apariția aritmiilor.

Sunt și anumite boli de inimă, precum cardiomiopatia și insuficiența cardiacă, ce pot reprezenta factori de risc, alături de apneea de somn. Tot din categoria bolilor care pot duce la fibrilație atrială se numără și hipotiroidismul, cât și hipertiroidismul.

Simptomele fibrilației atriale

Deși nu întotdeauna, fibrilația atrială poate provoca următoarele simptome:

• Bătăi neregulate ale inimii: Persoanele cu fibrilație atrială pot simți adesea o senzație ca și cum inima le-ar sări din piept. Acest lucru se datorează contracțiilor neregulate și haotice ale atriilor.
• Palpitații: Palpitațiile sunt percepute ca bătăi ale inimii foarte rapide. Uneori, acestea pot fi atât de intense încât să provoace anxietate.
• Oboseală: Chiar și după activități fizice minime, persoanele cu fibrilație atrială pot simți o oboseală accentuată. Acest lucru se întâmplă deoarece inima nu mai pompează sânge la fel de eficient ca înainte, iar organele nu primesc suficient oxigen.
• Dificultăți de respirație: Inima nu reușește să pompeze suficient sânge oxigenat către plămâni, ceea ce duce la senzația de sufocare și la apariția dificultăților de respirație.
• Amețeală sau leșin:  Datorită faptului că inima nu mai pompează sânge suficient către creier, pot apărea episoade de amețeală sau chiar leșin.
• Dureri în piept:  În unele cazuri, fibrilația atrială poate provoca dureri în piept, similare cu cele ale anginei pectorale. Aceste dureri apar atunci când inima nu primește suficient oxigen.

Este important de menționat că nu toate persoanele cu fibrilație atrială prezintă aceste simptome. Multe persoane pot avea o formă a bolii asimptomatică, adică fără simptome evidente. De aceea, este recomandat ca persoanele cu factori de risc să își facă periodic controale medicale.

Diagnostic și tratament

Diagnosticul fibrilației atriale este stabilit  printr-o serie de investigații, printre care electrocardiograma (ECG), care înregistrează activitatea electrică a inimii, Holter TA, care monitorizează ritmul cardiac pe o perioadă mai lungă de timp și ecocardiograma, care oferă imagini detaliate ale inimii.

Tratamentul este personalizat în funcție de severitatea simptomelor și de riscul de complicații. Opțiunile terapeutice includ medicația pentru controlul ritmului cardiac și prevenirea formării de cheaguri, ablația prin radiofrecvență, o procedură minim invazivă care distruge țesutul cardiac care cauzează aritmia.

De ce fibrilația atrială crește riscul de accident vascular cerebral?

Atunci când atriile inimii bat într-un ritm haotic și neregulat, așa cum se întâmplă în fibrilația atrială, sângele nu mai circulă la fel de eficient. Această stagnare a sângelui în atrii creează condiții favorabile pentru formarea de cheaguri de sânge, care pot bloca vasele de sânge.

Cheagurile de sânge formate în atrii pot să se desprindă și să fie transportate de curentul sanguin către diferite părți ale corpului.

Dacă un cheag ajunge în creier și blochează o arteră care alimentează cu sânge o anumită zonă cerebrală, se produce un accident vascular cerebral (AVC). Această întrerupere a fluxului sanguin către creier poate duce la leziuni cerebrale permanente și, în cazuri severe, chiar la deces.

De ce este atât de periculos?

Leziuni cerebrale: AVC-ul poate provoca paralizie, dificultăți de vorbire, tulburări de memorie și alte disfuncții neurologice, în funcție de zona creierului afectată.

• Invaliditate: Mulți supraviețuitori ai unui AVC rămân cu sechele permanente, necesitând îngrijire pe termen lung.
• Calitate de viață redusă: AVC-ul poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, atât a pacientului, cât și a familiei acestuia.

Prevenirea accidentului vascular cerebral la pacienții cu fibrilație atrială

Pentru a reduce semnificativ riscul de AVC la pacienții cu fibrilație atrială, medicii recomandă o abordare multifactorială:

• Anticoagulante: Aceste medicamente subțiază sângele și împiedică formarea de cheaguri sau măresc dimensiunea acestora, făcându-le mai puțin susceptibile de a bloca vasele de sânge.
• Modificarea stilului de viață:
  • Renunțarea la fumat: Nicotina afectează vasele de sânge și crește riscul de formare a cheagurilor.
  • Controlul tensiunii arteriale: Hipertensiunea arterială este un factor de risc atât pentru fibrilația atrială, cât și pentru AVC.
  • Menținerea unei greutăți sănătoase: Obezitatea este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare.
  • Dietă echilibrată: O alimentație bogată în fructe, legume, cereale integrale și săracă în sare, grăsimi saturate și colesterol poate ajuta la controlul tensiunii arteriale și al nivelului de colesterol.
  • Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică moderată îmbunătățește sănătatea cardiovasculară și reduce riscul de boli de inimă.
• Monitorizare regulată: Consultațiile periodice la medic și efectuarea de teste de control (ECG, ecocardiogramă) sunt esențiale pentru a depista eventuale complicații și pentru a ajusta tratamentul, dacă este necesar.

Fibrilația atrială este o afecțiune cardiacă serioasă care poate duce la complicații grave, precum accidentul vascular cerebral. Cu toate acestea, printr-un diagnostic timpuriu, un tratament adecvat și adoptarea unui stil de viață sănătos, riscul de AVC poate fi semnificativ redus. Este important să discutați cu medicul despre cele mai bune opțiuni de tratament și prevenție.