Disfagia sau dificultatea la înghițire: ce este și cum poate fi tratată?

Disfagia sau dificultatea la înghițire: ce este și cum poate fi tratată?

Disfagia este o tulburare a procesului de înghițire și implicit un simptom pentru diferite afecțiuni medicale. Atunci când apare, disfagia sau dificultatea la înghițire produce o mare stare de disconfort pacientului și indică faptul că există o problemă în funcționarea organismului. Ce este disfagia, de ce apare și cum poate fi tratată? Aflați din acest material.  

Disfagia reprezintă, de fapt, dificultatea la înghițire. Termenul derivă din cuvântul grecesc "dys" care înseamnă rău și "phago", care înseamnă ”a mânca”.

Disfagia este o tulburare a procesului de deglutiție, care poate indica o problemă, mai mult sau mai puțin gravă. Deoarece este un simptom comun pentru mai multe afecțiuni, este necesar un consult de medicină internă, înainte de toate, pentru a identifica exact cauza care a dus la apariția lui.

Există mai multe tipuri de disfagie?

Da, există mai multe tipuri de disfagie sau dificultate la înghițit, în funcție de porțiunea afectată și cauza declanșatoare.

Disfagia apare în momentul în care drumul alimentelor de la faringe la stomac este afectat, dintr-un motiv sau altul.

Disfagia se poate produce la nivelul gâtului și a părții superioare a tubului digestiv sau la nivelul capătului mijlociu sau inferior al tubului digestiv. De altfel, în funcție de localizarea acesteia, poate fi emis și un diagnostic exact.

Una din cauze poate fi o inflamație, care nu permite desfășurarea în condiții normale a acestui proces.

Dacă dificultatea la înghițire se produce la nivelul gâtului poate fi o problemă medicală ce ține de zona ORL, dacă se produce la capătul inferior al tubului digestiv este mai degrabă simptom pentru o boală digestivă.

Prezența anumitor boli neurologice sau musculare, ce afectează direct mușchii scheletici poate duce la disfagie.

Disfagie sau nod în gât?

Chiar dacă manifestarea lor poate fi similară, disfagia sau dificultatea la înghițire nu este același lucru cu nodul în gât. Nodul în gât apare din alte motive. Mai mult decât atât, nodul în gât nu are simptome asociate cu tulburarea tranzitului esofagian. 

Este disfagia sau dificultatea la înghițire un simptom grav? Poate afecta speranța de viață?

Gravitatea acestui simptom variază, în funcție de cauza care l-a declanșat și etapa evolutivă a bolii, precum și alte probleme medicale asociate. Uneori, simptomul se manifestă ușor și nu pune în pericol viața pacientului. De exemplu, disfagia poate să apară după ce pacientul a mâncat fie foarte mult, fie foarte repede, putând să dispară la fel de repede. 

Există însă situații în care disfagia sau dificultatea la înghițire  se poate datora unei boli grave, din sfera oncologică, care ar putea avea un impact asupra speranței de viață.

În concluzie, disfagia care persistă este un semnal de alarmă, care ar trebui să direcționeze pacientul către un consult de specialitate, indiferent de vârsta pacientului.

Care sunt simptomele disfagiei/ dificultății la înghițire ?

Simptomele disfagiei includ senzații anormale la înghițire, precum senzația că mâncarea se întoarce înapoi sau că nu reușește să treacă de esofag. De cele mai multe ori,  disfagia apare la alimentele solide (carnea și pâinea), dar sunt și situații în care pacientul nu poate tolera nici lichidele.

Pacienții cu disfagie se pot îneca frecvent atunci când mănâncă și pot simți durere în momentul înghițirii. Pot să apară și pneumonii, atunci când alimentele ajung în plămâni în loc să traverseze esofagul. În aceste situații  disfagia este  însoțită de aspirație traheală sau regurgitație nazală urmate de tuse.

Cum se tratează disfagia?

Tratamentul disfagiei depinde de cauza care stă la baza acesteia și, prin urmare, primul pas în tratarea disfagiei implică investigarea cauzei. Acest lucru se poate face prin examinare cu bariu, endoscopie eventual cu biopsie, ecografie sau radiografie.

Tratamentele pot varia și medicul poate să recomande, în funcție de cauza declanșatoare:

  • fizioterapie pentru deglutiție, în cazul afecțiunilor neurologice. De exemplu, pacienții care au suferit un AVC pot avea nevoie să reînvețe cum să mănânce corect și cum să își folosească mușchii.
  • tratamente medicale pentru afecțiuni precum boala de reflux gastroesofagian
  • dacă este necesar, intervenții chirurgicale.

Există o dietă specifică pentru disfagie?

În cazul în care disfagia este cauzată refluxului acid din stomac, controlul alimentelor din dietă care favorizează refluxul acid este esențial.

Disfagia legată de probleme de coordonare musculară poate fi, de asemenea, gestionată eficient prin ajustarea tipului de alimente consumate, la recomandarea unui profesionist din domeniul medical.

Dietele pentru pacienții cu disfagie pot include:

  • lichide, precum sucul de fructe, ceai, supă clară.
  • lichide cu grosime de nectar precum  supele cremă de legume, roșii.  
  • lichide sau alimente cu o consisență asemănătoare budincii, precum piure-ul, bananele coapte.
  • alimente mecanice moi, cum ar fi pâinea, fasolea.
Material realizat de Dr. Codruța Rusu - Medic specialist Medicina Internă.