Arsurile la stomac, cunoscute și sub denumirea de pirozis, sunt o senzație neplăcută de arsură resimțită în piept, imediat sub stern, adesea după masă sau noaptea. Deși ocazionale, arsurile la stomac sunt comune. Episoadele frecvente pot indica o afecțiune mai gravă, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian (BRGE). Află din acest material cum poți gestiona arsurile la stomac atunci când apar și când să te prezinți la medic, pentru un consult de specialitate.

Arsurile la stomac apar atunci când acidul gastric din stomac ”migrează” în esofag, tubul care transportă alimentele de la gură la stomac.

Arsuri la stomac: cauze

Cauzele pentru apariția arsurilor la stomac pot fi multiple.

• Refluxul acidului gastric: Principalul vinovat este refluxul acidului gastric din stomac în esofag. Un mușchi numit sfincter esofagian inferior se relaxează în mod normal pentru a permite alimentelor să treacă în stomac și se contractă pentru a preveni refluxul acidului. Când acest sfincter nu funcționează corect, acidul poate reflua în esofag, cauzând senzația de arsură.
• Consumul anumitor alimente și băuturi: Alimentele grase, prăjite, picante, citricele, ciocolata, menta, alcoolul și cafeaua pot relaxa sfincterul esofagian sau pot crește producția de acid gastric, favorizând arsurile. Același lucru se poate întâmpla și în cazul consumului unor cantități mari de alimente, ce poate pune presiune pe stomac și poate crește riscul de reflux.
• Obezitatea sau supraponderabilitatea: Excesul de greutate exercită presiune asupra abdomenului, crescând riscul de reflux acid.
• Fumatul: Nicotina relaxează sfincterul esofagian și poate agrava senzația de arsuri la stomac.
• Sarcina: Modificările hormonale și presiunea exercitată de uter asupra abdomenului pot favoriza apariția refluxului acid.
• Anumite medicamente: Unele medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), aspirina, anumite antibiotice și medicamente pentru tensiune arterială, pot irita mucoasa esofagului.
• Hernia hiatală: Această afecțiune apare atunci când o parte a stomacului se deplasează prin diafragmă în cavitatea toracică, slăbind sfincterul esofagian și favorizând refluxul.

Arsuri la stomac: simptome

Arsurile la stomac se manifestă printr-o varietate de simptome neplăcute, localizate în principal în zona toracică și superioară a abdomenului.

Cel mai frecvent simptom este senzația de arsură în piept, resimțită adesea după mese copioase sau în timpul nopții, când poziția orizontală favorizează refluxul acidului gastric.

Această senzație poate iradia spre gât și poate fi însoțită de un gust acru sau amar în gură, cauzat de regurgitarea conținutului gastric. Regurgitarea, adică revenirea involuntară a alimentelor sau a lichidelor acide din stomac în esofag și uneori până în gură, este un alt simptom caracteristic.

Pe lângă aceste simptome comune, arsurile la stomac pot cauza și alte probleme. Dificultatea la înghițire, cunoscută sub denumirea de disfagie, poate apărea ca urmare a inflamației esofagului cauzate de acidul gastric. Unele persoane pot descrie o senzație de nod în gât, o constricție sau o presiune neplăcută.

De asemenea, iritarea cronică a căilor respiratorii superioare de către acidul gastric poate duce la tuse cronică sau răgușeală persistentă, simptome care pot fi confundate cu alte afecțiuni respiratorii.

Cum să gestionezi arsurile la stomac?

Modificările stilului de viață joacă un rol esențial în gestionarea arsurilor la stomac și pot reduce semnificativ frecvența și intensitatea acestora.

Un prim pas important este adoptarea unei diete echilibrate, axată pe evitarea alimentelor și băuturilor care declanșează simptomele. Printre acestea se numără alimentele grase, prăjite, picante, citricele, ciocolata, menta, alcoolul și cafeaua.

De asemenea, este recomandat consumul unor mese mici și frecvente pe parcursul zilei, în locul meselor copioase, care pot suprasolicita stomacul și pot favoriza refluxul acidului gastric.

Menținerea unei greutăți sănătoase este un alt aspect esențial. Excesul de greutate, în special obezitatea, exercită presiune asupra abdomenului, crescând riscul de reflux acid. Chiar și o pierdere mică în greutate poate aduce beneficii semnificative în reducerea simptomelor.

Un alt obicei important este evitarea culcării sau a întinderii imediat după masă. Se recomandă așteptarea a cel puțin 2-3 ore pentru a permite digestiei să avanseze și pentru a reduce riscul de reflux nocturn.

Ridicarea capului patului cu aproximativ 15-20 cm, prin folosirea unor perne suplimentare sau prin ajustarea înălțimii patului, poate preveni, de asemenea, refluxul acid în timpul somnului.

Renunțarea la fumat este o altă măsură importantă, deoarece nicotina relaxează sfincterul esofagian inferior, mușchiul care previne refluxul acidului din stomac în esofag. Reducerea consumului de alcool este, de asemenea, benefică, deoarece alcoolul are un efect similar asupra sfincterului esofagian.

Nu în ultimul rând, gestionarea stresului este importantă, deoarece stresul poate agrava simptomele arsurilor la stomac. Tehnicile de relaxare pot contribui la reducerea stresului și la ameliorarea simptomelor. Purtarea hainelor largi, în special în jurul taliei, poate preveni exercitarea unei presiuni suplimentare asupra abdomenului și poate reduce riscul de reflux.

Când să consulți un medic?

Dacă te regăsești în vreuna din situațiile de mai jos, este recomandat să te programezi pentru un consult de specialitate:

• Arsurile la stomac apar frecvent (de mai mult de două ori pe săptămână).
• Simptomele persistă în ciuda modificărilor stilului de viață.
• Ai dificultăți la înghițire (disfagie).
• Ai dureri severe în piept.
• Ai scaun negru sau cu sânge.
• Vomiti sânge sau observi un aspect de zaț de cafea în vomă.
• Pierzi în greutate fără un motiv aparent.

Aceste simptome pot indica o afecțiune mai gravă, cum ar fi boala de reflux gastro-esofagian, esofagită, ulcer peptic sau chiar cancer esofagian.

Este important să discuți cu medicul tău înainte de a lua orice medicament, inclusiv cele fără prescripție medicală, mai ales dacă iei deja alte medicamente sau ai alte afecțiuni medicale. Autotratamentul poate masca simptomele unei afecțiuni mai grave.