Cum afli dacă ești în situație de risc pentru atac de cord?

Cum afli dacă ești în situație de risc pentru atac de cord?

Sunt câțiva factori foarte importanți care favorizează instalarea atacului de cord. O parte dintre aceștia este posibil să îi cunoști, iar pe alții urmează să îi descoperi în materialul ce urmează. Important de știut este și faptul că atacul de cord a început să afecteze din ce în ce mai mult populația tânără, implicit copiii, iar principalul factor de risc îl reprezintă obezitatea. Află care sunt semnele care anunță un atac de cord și când să te prezinți la un consult de specialitate.

Stilul de viață reprezintă unul din cei mai importanți factori de risc atunci când vine vorba de atacul de cord. Mâncarea nesănătoasă, stresul și sedentarismul influențează în mod esențial sănătatea inimii, precum și a vaselor de sânge, alături de consumul de alcool.

Ce legătură este între atacul de cord și alimentație?

Excesul de grăsimi nesănătoase este cel care favorizează, printre altele, depunerile la nivelul vaselor de sânge, obstrucționând, implicit, circulația sanguină și alimentarea cu sânge a organelor vitale.

Dacă alimentația zilnică include foarte multe prăjeli, alimente procesate și fast food, riscurile asociate sunt destul de mari, mai ales în condițiile unui stil de viață sedentar și dominat de stres. De asemenea, tot această combinație de elemente poate duce în timp și la instalarea obezității, o problemă globală, care aduce cu sine și alte afecțiuni, precum diabet, hipertensiune arterială și boli de inimă.

Tocmai de aceea este și recomandat ca pacienții să aibă o alimentație cât se poate de echilibrată, din care să nu lipsească fructele și legumele. Nu numai că acestea reprezintă o sursă excelentă de vitamine și minerale, dar sunt și mult mai ușor procesate de organism.

De ce apar atacurile de cord?

Atacul de cord sau infarctul miocardic se produce atunci când există un blocaj la nivelul unei artere. Acest blocaj duce la obstrucționarea circulației și implicit la alimentarea cu sânge a inimii, ceea ce înseamnă că aceasta nu primește oxigen. Drept urmare, inima are de suferit, iar unele părți ale mușchiului pot suferi leziuni.

Această întrerupere a alimentării normale cu sânge a inimii poate determina pacientul să prezinte simptome de durere toracică care iradiază spre brațe, spate, maxilar sau gât.  De asemenea, deoarece există o lipsă de oxigenare a inimii, pot să apară inclusiv stări de greață, dificultăți de respirație sau transpirație.

Dacă am istoric familial de boli de inimă, am risc mai mare de a face atac de cord?

Istoricul familial este într-adevăr un factor de risc pentru bolile de inimă, însă nu este singurul. Dacă ai avut în familie persoane cu boli de inimă, există o probabilitate mai mare de a le dezvolta și tu, însă nu este obligatoriu.

Aspectele esențiale care favorizează creșterea riscului de atac de cord sunt:

  • factori legați de stilul de viață, în special fumatul, dar și o dietă nesănătoasă și lipsa exercițiilor fizice
  • diabetul
  • tensiune arterială ridicată
  • colesterol ridicat
  • obezitate

Vestea bună este că toți acești factori sunt reversibili sau tratabili, important este să fie depistați în urma unui consult de specialitate, pentru a putea reduce substanțial riscul unei persoane de a suferi un atac de cord.

Cunoașterea factorilor de risc pentru atacul de cord este esențială

Mulți dintre pacienții care suferă un atac de cord nu prezintă niciun simptom, tocmai de aceea este necesar ca pacientul să își cunoască factorii de risc.

În cadrul consultației de specialitate, medicul analizează mai mulți factori, cum ar fi înălțimea, greutatea, tensiunea arterială, colesterolul, precum și orice antecedente familiale. În plus, unele teste, cum ar fi o angiografie coronariană CT, pot ajuta la identificarea factorilor de risc și la stabilirea stadiului evolutiv al bolii de inimă, pentru a oferi mai multe indicii despre iminența unui atac de cord.

Care sunt simptomele unui atac de cord?

În aproximativ 20% din cazuri,  pacienții pot prezenta unele semnale de avertizare înainte de a suferi un atac de cord. Acestea sunt angina pectorală, dureri în piept sau disconfortul toracic. Aceste simptome se instalează brusc  și se pot manifesta în repaus.

Când ar trebui să te programezi pentru un consult de cardiologie?

Orice pacient care prezintă durere toracică sau angină pectorală ar trebui să se adreseze cât mai curând la un medic, pentru a primi un diagnostic exact și un tratament corespunzător.  

Însă chiar dacă simptomele nu se manifestă, consultul de rutină reprezintă cea mai bună metodă de prevenție a unui atac de cord, mai ales dacă pacientul are istoric familial de boli de inimă.

Dacă vă confruntați cu dureri, greutate sau presiune semnificativă în piept, ar trebui să solicitați de urgență asistență medicală.

Care sunt cele eficiente modificări ale stilului de viață care scad riscul de atac de cord?

În afară de medicamente, este important de știut că există o serie de măsuri pe care oamenii le pot lua pentru a reduce riscul de boli de inimă.

În primul rând, renunțarea la fumat reduce substanțial riscul de atac de cord.

La fel de importantă este verificarea constantă a tensiunii arteriale. Reducerea aportului de sare, a sedentarismului și scăderea în greutate pot ajuta foarte mult la reducerea tensiunii arteriale.

De asemenea, este esențial ca pacienții să mențină un nivel scăzut al  colesterolului. Medicamentele pot ajuta cu siguranță în acest sens, însă este nevoie de ajutor suplimentar, prin adoptarea unei diete sănătoase.

În cazul pacienților cu diabet, atenția la alimentație și pierderea în greutate pot contribui la ameliorarea bolii, pe lângă orice medicament pe care îl iau.