Care sunt cele mai des întâlnite afecțiuni respiratorii la copii?

Care sunt cele mai des întâlnite afecțiuni respiratorii la copii?

În peste 90% din cazuri, afecțiunile respiratorii întâlnite la copii au o cauză virală, restul de 10% fiind de cauză bacteriană. Cele mai multe dintre acestea afectează căile respiratorii superioare, declanșând rinofaringită acută, sinuzită și otită. Afecțiunile respiratorii ale căilor inferioare sunt cele mai grave, printre acestea numărându-se pneumonia și bronșita. Află informații esențiale despre cele mai des întâlnite afecțiuni respiratorii la copii.

Afecțiunile respiratorii sunt frecvent întâlnite la copii, atât cele de natură virală, cât și cele de natură infecțioasă. Sistemul imunitar slăbit este în general cel care facilitează dezvoltarea unor astfel de afecțiuni, alături de anumite particularități anatomice ale aparatului respirator. Afecțiunile cronice, precum și factorii de mediu (cum ar fi poluarea, aglomerația, umiditatea crescută) pot favoriza instalarea afecțiunilor respiratorii.

În mod normal, un copil dezvoltă 6-7 infecții respiratorii pe an, dintre care 2 sau 3 se pot manifesta puțin mai sever.

Cauzele cele mai frecvente sunt infecțiile virale în peste 90% din situații, restul fiind bacteriene. Localizările cele mai frecvente sunt la nivelul căilor respiratorii superioare și doar 5% au manifestare la nivelul căilor respiratorii inferioare, acestea din urmă fiind și cele mai severe. Infecțiile de căi respiratorii superioare includ: rinofaringită acută, adenoidită, faringoamigdalită, sinuzită și otită, iar cele inferioare: penumonia, bronșita, bronșiolita.

Infecțiile respiratorii virale sunt contagioase, calea principală de transmitere fiind cea aeriană. De aceea, în colectivitățile de copii, riscul de a dezvolta afecțiuni respiratorii este destul de mare, mai ales atunci când unul dintre copii este bolnav.

Care sunt simptomele unei infecții respiratorii la copii?

Respirație greoaie sau accelerarea respirației. Dacă rata de respirație devine mai mare de 60 de respirații pe minut la un copil de 0-5 luni, 40 de respirații pe minut pentru un copil de 1-5 ani și peste 30 de respirații pe minut pentru un copil de vârstă școlară, atunci cel mai probabil, copilul suferă de o infecție respiratorie, ce îl împiedică să respire normal.

Transpirație. Transpirația la nivelul capului este frecvent întâlnită ca simptom în cazul infecțiilor respiratorii. O particularitate pentru acest simptom este că există transpirație, dar pielea nu este caldă la atingere, ci rece. Acesta poate fi un efect al ratei crescute de respirație.

Respirația șuierătoare sau wheezing este un semn al unei infecții respiratorii și un semnal de alarmă că micuțul pacient are nevoie de îngrijire medicală sau de administrarea unui tratament corespunzător. Respirația șuierătoare apare în urma îngustării canalelor prin care trece aerul, lucru care îngreunează respirația.

Saturație scăzută de oxigen – Atunci când capacitatea respiratorie nu este maximă, și saturația de oxigen este scăzută. Iar atunci când organele nu mai primesc suficient de mult oxigen, atunci zona din jurul gurii poate căpăta o tentă albăstruie, iar pielea poate deveni palidă sau cu ușoară tentă de gri.

Somnolența și modificarea vigilenței pot fi alte două simptome specifice unei infecții respiratorii, la fel ca rinoreea (nas care curge), strănutul sau tusea.

Acestea sunt cele mai frecvente infecții respiratorii la copii!

Răceala comună, infecție respiratorie virală

Răcelile durează, în medie, între 7-10 zile și pot fi produse de cel puțin 200 de virusuri. Acesta este una din cele mai des întâlnite infecții respiratorii și se manifestă prin tuse, febră și nas care curge. În general, febra nu durează mai mult de 3 zile, însă tusea poate să persiste și 3 săptămâni de la contractarea virusului. Hidratarea este foarte importantă în cazul răcelii. Și foarte important de ținut minte, tratamentul unei răceli este doar simptomatic, medicamentele administrându-se pentru reducerea febrei și a durerii.

Bronșiolita

Este o infecție a căilor respiratorii mici ale plămânilor și se întâlneșt destul de des în cazul copiilor. Din fericire, în cele mai multe din cazuri, formele dezvoltate nu sunt grave, iar copiii se recuperează destul de repede în urma unui astfel de episod. Simptomele bronșiolitei sunt cele specifice unei infecții respiratorii. 

Pneumonia 

Pneumonia este o infecție a plămânilor care duce la inflamații și acumularea de lichid și puroi în plămâni. Este o afecțiune ce poate avea consecințe grave, de aceea este recomandat să te programezi pentru un consult pediatric de specialitate atunci când observi instalarea primelor simptome. 

Amigdalita acută, infecție bacteriană des întâlnită la copii

Amigdalita acută este o infecție ale cărei simptome durează 3-4 zile, dar se pot extinde până la 14, fiind destul de des întâlnită în cazul copiilor cu vârste între 6 și 12 ani.

Amigdalita reprezintă inflamarea amigdalelor palatine și se manifestă printr-o durere intensă la nivelul gâtului. Amigdalele se măresc, devin roșii și pe suprafața lor poate să apară puncte albe, pline cu puroi.

Alergiile

Acestea afectează în principal sistemul respirator superior și apar în urma contactului cu diferite tipuri de alergeni, cum ar fi praf, polen, ambrozie sau diferite alte substanțe.

Foarte frecvent, infecțiile respiratorii la copii duc la infecții ale urechii, aceasta fiind cea mai des întâlnită complicație.

Cum poate fi diagnosticată o infecție respiratorie la copii?

Există analize și investigații suplimentare care pot ajuta medicul pediatru să diagnosticheze o infecție respiratorie. Acesta poate recomanda diferite analize de sânge, radiografii, ecocardiografii sau testări ale funcțiilor pulmonare. 

Cum pot fi tratate infecțiile respiratorii la copii?

În funcție de cauza care a declanșat infecția și de particularitățile fiecărui caz, medicul de specialitate poate recomanda un plan de tratament. Acesta poate consta în medicamente care să amelioreze simptomele sau diferite recomandări pentru a ajuta organismul să se refacă. Acesta poate include:

  • dezobstrucția nasului cu ser fiziologic sau apă de mare
  • aspirația secrețiilor nazale cu pompița sau cu aspiratorul nazal
  • antitermice
  • antialgice
  • antibioticele pot fi administrate numai în urma recomandării medicului de specialitate.

Este important să apelezi la ajutor medical atunci când observi că simptomele de înrăutățesc, adică atunci când febra nu cedează după 3 zile de tratament antitermic, iar cel mic devine apatic și somnolent, și prezintă o stare generală modificată.